De ce a creat Dumnezeu lumea?

Scopul pentru care a fost creată lumea şi lucrurile din ea este definit în revelaţia finală. Allah spune în capitolul Ibrahim şi în Al-ʻAn’am:

„Allah este Cel care a creat cerurile şi pământul şi a pogorât din cer, apa, cu care scoate pentru voi din roade mijloc de vieţuire. El a supus pentru voi corăbiile care plutesc pe mare, la porunca Sa, şi a supus pentru voi râurile şi a supus pentru voi Soarele şi Luna, amândouă urmându-şi cursul fără oprire, şi a supus pentru voi noaptea şi ziua.” (Coran 14: 32-33);

„El face să se ivească zorile şi a statornicit noaptea pentru odihnă şi Soarele şi Luna pentru socotirea [timpului]. Aceasta este hotărârea şi rânduiala Celui Puternic [şi] Atoateştiutor [Al-‘Aziz, Al-‘Alim]. El este Cel care v-a făcut stelele, pentru ca să vă călăuziţi după ele în întunericurile uscatului şi ale mării. Noi am tâlcuit semnele pentru oamenii care ştiu.” (Coran 6: 96-97).

Lucrurile acestei lumi au fost create pentru a-i servi omului. Fie că sunt produse ale invenţiilor oamenilor sau sunt parte a naturii, toate au fost create de către Dumnezeu în beneficiul fiinţelor umane. Astfel de daruri implică însă responsabilitate. Oamenilor li se cere să recunoască darurile şi îndurarea lui Allah, să-I mulţumească şi să-L glorifice. Spre exemplu, El i-a învăţat pe credincioşi în capitolul Az-Zukhruf să se roage astfel când merg călare sau conduc un vehicul:

„Ca să vă aşezaţi pe spinările lor şi să pomeniţi îndurarea Domnului vostru, când şedeţi pe ele, zicând: «Slavă Celui care ni le-a supus nouă pe acestea pe care noi nu am fi putut să le stăpânim! Şi noi la Domnul nostru ne vom întoarce!»” (Coran 43: 13-14).

De asemenea, fiinţele umane poartă responsabilitatea de a guverna creaţia potrivit legilor lui Dumnezeu. Acesta este scopul pe care îl urmăreşte omul în relaţie cu restul creaţiei. Le este poruncit să utilizeze lucrurile acestei lumi potrivit legilor lui Dumnezeu. Abu Sa’id Al-Khudri l-a citat pe Profetul lui Allah: „Lumea este frumoasă şi verde, iar Allah (Fie El preamărit!) v-a făcut pe voi conducătorii ei pentru a vedea cum vă veţi comporta.”

Fiinţele umane nu sunt libere să facă ceea ce doresc cu ceea ce a creat Dumnezeu. În consecinţă, atitudinea negativă a societăţii seculare materialiste faţă de natură este contrară revelaţiei divine. Societăţile materialiste privesc natura drept un inamic care trebuie cucerit. Nu este îndeajuns ca omul să aprecieze frumuseţea muntelui Everest, ci an de an se pierd vieţi pentru cucerirea lui prin escaladare. Nu este suficient să ne mirăm când vedem animalele exotice ale lumii. În timpul unor safari din ultimul secol, multe dintre aceste animale au fost vânate până la dispariţie pentru a furniza trofee vânătorilor. Deşi vânătoarea (safari) nu a fost stopată, animale precum rinocerii continuă să fie ameninţate cu dispariţia din cauza importanţei coarnelor folosite ca ingredient pentru medicamentele şi afrodisiacele tradiţionale din Orientul Îndepărtat.