Theresa Corbin – o feminista americancă
O femeie creștină s-a convertit la islamism cucerită fiind de perspectiva acestei religii asupra statutului femeii.
Ştirile referitoare la ofensiva Statului Islamic neliniştesc şi alimentează animozitatea istorică dintre creştinism şi islamism. În general, la nivelul mentalului colectiv occidental se acceptă premisa că spaţiul musulman este restrictiv, ameninţător şi generator de opresiune. Totuși, nu toţi creştinii au această percepţie. Theresa Corbin, o scriitoare americană din New Orleans (SUA), a fost atrasă la islamism de concepţiile „feministe”, spune ea, ale acestei religii.
„Islamul s-a dovedit a fi religia care se potrivea cel mai bine cu idealurile mele feministe”, susţine Theresa, care relata într-un articol semnat pentru CNN că a luat decizia de a se converti la doar 2 luni de la atacurile din 11 septembrie 2001, când eticheta de „religie violentă” părea în ochii celor mai mulţi americani drept una perfectă pentru islamism.
Ceea ce a atras-o însă pe Theresa la învăţăturile predicate de Mahomed nu a fost violenţa pe care acestea o invocă de multe ori, ci, din contră, toleranţa, despre care vorbesc într-o mare măsură. „Islamul învaţă toleranţa, dreptatea şi onoarea, promovează răbdarea, modestia şi echilibrul“, susţine americanca. Femeia s-a convertit în urma unui studiu intens, pe fondul unei crize personale. Este de notat faptul că, după convertire, ea nu a simţit nevoia să denigreze creștinismul. Pur şi simplu, convingerea ei este că şi-a găsit împlinirea într-o opţiune de viaţă diferită de cea experimentată în copilărie.
O viaţă dăruită islamului
Theresa s-a născut dintr-o mamă catolică şi un tată ateu. Deși a fost educată în religia catolică, a devenit ulterior agnostică. Probabil și gândirea tatălui și-a pus amprenta asupra parcursului oscilant care i-a definit spiritualitatea până la debutul adolescenţei.
La vârsta de 15 ani însă, a început să aibă primele întrebări cu privire la sensul vieţii. Acestea s-au intensificat, fapt care i-a determinat pe profesori să îi recomande „să nu-și bată căpşorul cu asta”. În răspuns, povestea Theresa, „am făcut ce ar fi făcut orice american – opusul. Mi-am bătut capul cu asta timp de mulţi ani. Am pus la îndoială natura religiei, a omului şi a universului.“A urmat o perioadă lungă de studiu și de cercetare a religiilor lumii, la finalul căreia islamismul i s-a revelat ca soluţia ideală. A fost surprinsă să descopere că multe dintre preceptele religiei rezonau cu părerile ei. Pentru Theresa, zbuciumul de care a avut parte în această perioadă nu a fost inutil, descoperind o compatibilitate între noua opţiune religioasă și idealurile ei feministe.
Avea doar 21 de ani când a luat decizia care i-a schimbat fundamental sensul vieţii. A devenit musulmană, asumându-și rolul de apărător al imaginii noii ei religii împotriva celor care își „spun musulmani şi care distorsionează şi citează greşit religia pentru un câştig politic”.
Vălul islamic și feminismul
Pentru un creștin, purtarea hijabului este asociată cu opresiunea. Nu şi pentru Theresa, care a descoperit în această piesă vestimentară sursa adevăratei feminităţi. De aceea a declarat că poartă cu mândrie hijabul. Theresa percepe vălul tradiţional ca o eliberare. „Nu-mi leagă mâinile la spate, nu este o unealtă a opresiunii. Nu-mi blochează gândurile şi nici opiniile.”
În această impresie rezidă și feminismul pe care Theresa l-a identificat, unul pe care îl consideră chiar mai atractiv decât în creștinism. Are și argumente în această privinţă. Convingerea ei este că hijabul o protejează de privirile bărbaţilor, impunând respect și conservând demnitatea feminină.
Convertirile la islam, provocări pentru creștinism
Presa a evidenţiat tot mai des în ultimul timp istorii de convertiri care sunt, de fapt, asimilări în aripa extremistă. Iar unele dintre femeile cu această opţiune şi-au exprimat deschis adeziunea la islamism din considerente diferite de cele asociate profunzimii spirituale. Există însă și alte motive pentru îmbrăţișarea acestei religii, așa cum declară într-un material video chiar o româncă. Căsătoria este unul dintre elementele destul de prezente în poveștile de viaţă.
Miza convertirii Theresei trebuie interpretată însă după alţi parametri. În cazul ei, nu este vorba de o decizie instantanee, motivată de interese obscure, ci de o căutare intensă.
Filosofia de viaţă islamică este atrăgătoare pentru mulţi. O demonstrează valurile de convertiri din Franţa (chiar în ţara unde a fost interzis hijabul), Marea Britanie sau SUA (așa cum arată un video realizat de islamici).
Opţiunea Theresei vine ca un argument în favoarea ideii că nevoile profunde ale oamenilor nu își găsesc întotdeauna răspuns în creştinism. Poate că această situaţie ar trebui să îi alerteze pe cei care sunt responsabili de viitorul unei religii ce se scaldă în apele tulburi ale secularismului.
sursa: Semnele Timpului