Poate o femeie să devină în Islam şef de stat?
Jamal Badawi:
În primul rând în Coran nu există un text anume care să facă refeire în vreun fel sau altul la acest subiect, însă există texte care descureajază în mod indirect acest lucru. Unii citează un verset din Coran în care bărbaţii sunt numiţi susţinători ai femeilor, acel verset a fost revelat în contextul vieţii familiale. Am explicat în seria intitulată Sistemul Social în Islam (Social System in islam) că aceasta nu înseamnă că bărbatul trebuie să se comporte în mod dictatorial sau cu superioritate, însă pur şi simplu el are o responsabilitate de a întreţine familia şi de aasigura nevoile soţiei şi copiilor lui. Aici analogia nu este clară şi este indirectă pentru a fi considerată o dovadă concluzivă.
S-a relatat că atunci când Profetul Muhammed a aflat că persanii şi-au numit o femeie drept conducător, el a spus: „un popor nu va prospera dacă au în fruntea lor o femeie”. În interpretarea acestei relatări au existat extreme a ceea ce consider eu a fi o interpretare mai moderată. Sunt aceia care au mers spre una dintre extreme spunând că acest hadis spune că o femeie nu ar trebui să fie şef de stat şi nu ar trebui să fie în nicio pozţie de conducere. Alţii spun că poate Porfetul s-a referit doar la persani pentru că la acea vreme ei aveau o atitudine foarte agresivă faţă de musulmani şi poate că era o profeţie că ei nu aveau să fie învingători şi că aveau să fie cuceriţi mai târziu. Cred că această părere merge prea departe şi că este un pic prea pologetică.
Cred că explicaţia moderată este aceea conform cărei conducerea într-un stat islamic nu este o figură centrală şi că are anumite cerinţe care pot fi nepotrivite pentru o femeie chiar dacă ea poate avea calităţile pentru a fi într-o poziţie de conducere. Şeful statului în Islam este cel care conduce rugăciunea publică, iar rugăciunea în Islam implică plecăciune în public şi nu este potrivit pentru o femeie să se plece şi să conducă rugăciuni. Ea poate conduce rugăciunea pentru alte femei, dar nu laolaltă cu bărbaţi, aceasta însemnând expunerea trupului ei. În al doilea rând poziţia de şef de stat implică numeroase compromisuri şi călătorii neînsoţite, ceea ce nu ar fi inclus în regulile de modestie potrivite pentru o femeie musulmană. După cum am menţionat mai devreme, o persoană aflată la conducere reprezintă o mare responsabilitate, iar idealul în Islam este ca o femeie să se dezvolte cel mai bine ca o soţie şi mamă, ceea ce nu s-ar plia foarte bine pe cerinţele unei poziţii de conducere. Aceasta nu înseamnă că ea nu are niciun drept să participe în alte treburi ale comunităţii musulmane despre care vom vorbi mai târziu probabil în cadrul conceptului de bei’ah.
sursa: Interviuri cu Jamal Badawi