Vegetaţia

Responsabilitatea omenirii de a avea grijă de această lume nu se opreşte la a proteja animalele. Regnul vegetal este de asemenea considerat important în legile divine. De aceea musulmanilor angajaţi în război le este interzis să distrugă pomii; plantarea copacilor este considerată a fi un act de caritate. Jaabir l-a citat pe Profetul lui Allah: „Orice musulman care plantează un copac câştigă răsplata actelor de caritate. Ceea ce se mănâncă din el, ceea ce se fură din el, ceea ce mănâncă animalele din el şi ceea ce mănâncă păsările constituie caritate. Oricine și oricare ia din el adună, pentru cel care l-a plantat, răsplata carităţii.”

Islamul încurajează efortul de a planta, chiar dacă acesta este ultimul lucru pe care credinciosul îl poate face în viaţa sa. Anas a relatat că Profetul a spus: „Dacă semnele începutului Zilei Judecăţii apar şi unul dintre voi are în mâna sa un răsad, el trebuie să îl planteze, dacă poate să facă aceasta înainte ca învierea să înceapă.”

În consecinţă, fiinţele umane sunt responsabile de protejarea mediului în care au fost create, aceasta fiind o datorie sacră către Dumnezeu. Oamenii trebuie să se opună activ poluării masive şi distrugerii habitatelor naturale de către societăţile materialiste, consumeriste, din toată lumea. Potrivit revelaţiei, neglijarea acestei îndatoriri este considerată un păcat, în timp ce îndeplinirea ei este considerată un act de adorare.