Toleranta in societatea islamica – 4
-partea a patra-
Mustafa Siba’i
O alta manifestare a tolerantei in civilizatia islamica este participarea la sarbatorile religioase, cu bucuria si gateala lor. Inca in perioada omeiada, crestinii organizau ceremonii pe strazi cu crucea in fruntea cortegiilor si cu clericii in odajdiile lor. Patriarhul Mikhail a intrat in Alexandria intr-un cortegiu impresionant, cu lumanari, cruci si evanghelii in fruntea lui, in vreme ce preotii vesteau: Domnul ni l-a trimis noua pe pastorul cel demn de incredere care este Marcu cel Nou. Aceasta se intampla in vremea lui Misam ben Abd al-Malik.
In vremea lui Harun ar-Rasid exista obiceiul iesirii unui mare cortegiu crestin, cu crucea in frunte, cu ocazia sarbatorii de Paste. Al-Maqdisi mentioneaza in lucrarea sa Ahsan at-taqasim ca pietele di Siraz erau impodobite cu ocazia sarbatorilor crestine si ca egiptenii sarbatoreau inceputul cresterii nivelului apelor Nilului in timpul sarbatorii crucii.
Al-Maqrizi pomeneste in lucrarea cunoscuta sub numele de AlKhitat ca in perioada Ikhsiditilor oamenii sarbatoreau Boboteaza cu mare fast. In anul 330 h., a avut loc o astfel de ceremonie. Muhamed ben Taghj al-Ikhsidi a stat in palatul sau preferat de pe insula Al-Manyal si a aprins in jurul sau o mie de candele si el a fost urmat de popor, care a aprins faclii, candele si lumanari, a impodobit corabiile incarcate cu mii de crestini si musulmani, incat n-a mai ramas loc pentru un picior nici pe terasele caselor, nici pe malurile fluviului. Si toata lumea a imbracat cele mai frumoase vesminte. Mulţi au luat cu ei mancaruri si bautura in vase de argint si de aur. Afost o noapte in care nu s-au inchis portile, iar majoritatea oamenilor au coborat in apa, socotind ca imbaierea in noaptea de Boboteaza fereste si vindeca de boli.
Este ciudat ca astfel de manifestari de prietenie au continuat chiar si in timpul cruciadelor, cand Occidentul a dezlantuit cele mai cumplite campanii din istorie impotriva tarii islamice, in numele crucii.
Calatorul Ibn Jubayr descrie un astfel de episod spunand: “Printre lucrurile cele mai ciudate care se petrec este si acela ca focul ispitei intre cele doua comunitati musulmani si crestini arde, dar se intampla ca cele doua grupuri sa se intalneasca si sa se inteleaga intre ele, iar musulmanii si crestinii sa se viziteze unii pe altii fara retinere.
Caravanele merg din Egipt la Damasc peste tara Francilor fara intrerupere. Crestinii percep o taxa de la musulmani in tinuturile lor, dupa cum negustorii crestini platesc in tinuturile musulmanilor o taxa pe marfurile lor, intelegerea dintre ei fiind moderatia. In vreme ce razboinicii sunt ocupati cu razboiul lor, oamenii o duc bine iar lumea este a celui care invinge.”
sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi