Adnan Oktar
Unul dintre motivele pentru care oamenii nu pot să vadă realităţile propriei lor existenţe este un fel de „vrajă“ ce îi împiedică să raţioneze. Este aceeaşi „vrajă“ care se află şi la baza acceptării universale a teoriei evoluţioniste. Ceea ce înţelegem aici prin „vrajă“ este o condiţionare ce este obţinută prin îndoctrinare. Oamenii sunt expuşi la o îndoctrinare atât de intensă în ceea ce priveşte corectitudinea teoriei evoluţioniste, încât adesea ei nici nu realizează distorsiunile care există.
Această îndoctrinare creează un efect negativ asupra creierului şi schilodeşte facultăţile de judecată şi de înţelegere. Ulterior, datorită supunerii creierului unei continue îndoctrinări, acesta începe să perceapă realităţile într-o formă în care acestea nu există, dar care este conformă cu ceea ce a fost îndoctrinat. Spre exemplu, dacă cineva este hipnotizat şi îndoctrinat că patul în care se află este de fapt o maşină, după acea şedinţă de hipnoză el percepe acel pat ca fiind o maşină. El consideră că este o fiinţă foarte logică şi raţională, întrucât el chiar vede lucrurile în acest mod şi nu are nicio îndoială că are dreptate. Exemple precum cel de mai sus, care arată eficienţa şi puterea mecanismului de îndoctrinare, sunt realităţi ştiinţifice care au fost verificate de un număr foarte mare de experimente şi care au fost relatate în literatura ştiinţifică, fiind pe ordinea de zi a manualelor de psihologie şi de psihiatrie. Teoria evoluţionistă şi viziunea materialistă asupra lumii ce se bazează pe ea sunt impuse maselor prin metode asemănătoare de îndoctrinare. Oamenii care dau mereu peste îndoctrinarea evoluţionistă din mass-media, din sursele academice şi din platformele „ştiinţifice“, nu reuşesc să înţeleagă că acceptarea acestei teorii este de fapt contrară celor mai elementare principii ale gândirii. Însă şi oamenii de ştiinţă cad pradă aceleiaşi îndoctrinări. Tinerii care fac primii paşi în carierele lor ştiinţifice adoptă tot mai mult, odată cu trecerea timpului, viziunea materialistă asupra lumii. Prinşi de această vrajă, mulţi oameni de ştiinţă evoluţionişti încep să caute confirmări ştiinţifice pentru afirmaţiile evoluţioniste depăşite şi iraţionale din secolul al XIX-lea, afirmaţii care au fost deja de multă vreme respinse de dovezile ştiinţifice.
În ţările occidentale, un om de ştiinţă trebuie să respecte anumite standarde pentru a fi promovat, pentru a primi recunoaşterea academică sau pentru ca articolele sale să fie publicate în revistele ştiinţifice. Iar acceptarea deschisă a evoluţionismului este criteriul numărul unu. Acest sistem împinge oamenii de ştiinţă atât de departe, încât ei îşi dedică întreaga viaţă şi carieră ştiinţifică unei credinţe dogmatice. Specialistul american în biologie moleculară, John Wells vorbeşte despre aceste mecanisme de presiune în cartea sa, publicată în anul 2000, „Simboluri ale evoluţionismului“ (Icons of Evolution):
„… Darwiniştii dogmatici încep să-şi impună interpretările lor limitate asupra dovezilor evidente, declarând că aceasta este singura modalitate de a face ştiinţă. Afirmaţiile celor care îndrăznesc să-i critice sunt etichetate ca fiind neştiinţifice; articole lor sunt respinse de revistele principale, ale căror consilii editoriale sunt dominate de dogmatici; le este refuzată finanţarea de către agenţiile guvernamentale, care trimit aplicaţiile lor pentru granturi, în vederea unei evaluări aşa-zis ştiinţifice, chiar acestor dogmatici; în final, criticii sunt daţi afară cu desăvârşire din comunitatea ştiinţifică. În timpul procesului, dovezile împotriva viziunii darwiniste dispar pur şi simplu, aşa cum dispar martorii împotriva Mafiei. Sau, dovezile sunt îngropate în publicaţii de specialitate, acolo unde numai un cercetător consacrat le poate descoperi. Odată ce criticii sunt reduşi la tăcere iar dovezile contrare sunt îngropate, dogmaticii anunţă că există o dezbatere ştiinţifică asupra teoriei lor, dar că nu există nicio dovadă împotriva ei.“
Aceasta este realitatea care continuă să existe în spatele afirmaţiei că „evoluţionismul este încă acceptat de către lumea ştiinţei.“ Evoluţionismul este menţinut în viaţă nu pentru că are vreo însemnătate ştiinţifică, ci pentru că este o obligaţie ideologică.
Sursa: Asociația Musulmanilor din România