Geber alchimistul
Jabir ibn Hayyan, latinizat Geber a fost un celebru învățat de origine arabă (după unele surse) sau persană (după alte surse), ce a adus o contribuție substanțială la dezvoltarea culturii islamice. Printre multiplele sale preocupări, putem enumera: chimie, alchimie, astronomie, astrologie, filozofie, farmacie, medicină.
S-a născut la Tus; tatăl a fost farmacist, ceea ce a condus la orientarea de mai târziu a lui Geber către alchimie.
Geber într-un manuscris alchimist din sec. al XV-lea
După mai multe peregrinări, datorate vicisitudinilor istorice, familia sa se mută la Yemen. Acolo, Geber studiază Coranul, matematica și alte discipline ale vremii. La Kufa studiază medicina și începe să o practice sub patronajul vizirului Barmakid (în timpul domniei celebrului calif Harun al-Rașid.
Mai târziu, familia sa cade în dizgrație iar Geber își petrece ultimii ani ai vieții în închisoare.
Descoperirile sale care au influențat chimia modernă sunt importante:
A subliniat necesitatea experimentului. Astfel, chimia (pe acele vremuri greu de distins de alchimie) era eliberată de superstiții și orientată spre o direcție științifică.
I se atribuie descoperirea unor procedee și procese chimice ca: distilarea, cristalizarea.
A descoprit mai multe substanțe chimice, printre care: acidul clorhidric, acidul azotic, acidul citric, apa regală și multe altele.
Geber a fost alchimist la curtea califului Harun al-Rașid.
Hārūn al-Rashīd a fost al cincilea și cel mai cunoscut calif din Dinastia Abbasizilor. El s-a născut în Rayy, lângă Teheran, și a locuit în Bagdad. În timpul domniei (786 – 809) a locuit în Rakka, oraș pe malul Eufratului. Domnia lui a fost o perioadă de avânt cultural, științific și religios, a fost fondatorul bibliotecii Bayt al-Hikma (Casa Înțelepciunii).
A devenit un personaj legendar, unele din poveștile despre el fiind adevărate (de exemplu ceasul pe care l-a dăruit lui Carol cel Mare), altele, precum cele din 1001 de nopți ale Șeherezadei, fiind doar ficțiune.
Influențat de religie, urmărea și latura mistică a alchimiei: Susținea că procesul alchimic este posibil numai cu voința lui Allah.
Concepția sa alchimistă se menține pe linia trasată de legendarul Hermes Trismegistul, de Pitagora și Socrate. În experimentele sale, încearcă (bineînțeles fără succes) să descopere piatra filozofală, acel El Iksir, care devine obiectiv pricipal al alchimiei de mai târziu.
Scrierile lui Geber pot fi grupate în patru categorii:
Cele 112 cărți includ variante arabe ale Tablei de smarald, operă care a stat la baza ermetismului alchimic.
Cele șapte cărți, multe din ele au fost traduse în latină în perioada medievală
Cele zece cărți ale rectificării, ce conțin descrierea unor “alchimiști” precum: Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel.
Cărțile echilibrului, care conțin celebra “teorie a echilibrului în Natură”.