„Casa paianjenului” in Coran

„Casa paianjenului” in Coran

 

Subhan Allah (Slava lui Allah), maretia lui Allah se vede in toate creatiile sale oricat de mici sau de mari ar fi.

Acum cateva zile rasfoiam o carte care se numeste “Beit al-ankabut”, adica “Casa paianjenului”. Fara a fi o carte de insectologie, cartea se refera la “shirk”, adica a-I face asociati lui Allah, in sensul considerarii  ca in afara de Allah Preaslavitul si Preainaltul mai exista si altii care ar putea dispune toate oranduielile acestei lumi.

Cartea, cu o prefata semnata de insusi marele sheikh Salih ibn Fawzan al-Fawzan  porneste de la urmatorul verset existent in Nobilul Coran:

Allah stie orice cheamã ei în locul Sãu, cãci El este Cel Puternic [si] Întelept [Al-‘Aziz, Al-Hakim]. Și aceste pilde Noi le dãm oamenilor, dar nu le înteleg decât cei priceputi. (Al-Ankabut:42-43)

 

Verset in care se face o analogie intre cei care cauta adapost la creatii ale lui Allah, crezand ca acestia le vor putea fi de vreun folos si aflandu-se astfel intr-o falsa siguranta, ca si paianjenul care este adapostit de una dintre cele “mai slabe case”, asa cum se mentioneaza in acest verset.

In aceasta carte se arata cum, pornind de la acest verset, pe baza unor cercetari stiintifice privind lumea insectelor, poate fi ilustrat miracolul stiintific existent in acest verset referitor la “casa paianjenului”.

Privind din punct de vedere gramatical, la prima vedere se observa o discordanta intre substantivul “ankabut” = “paianjen” care este de genul masculin, si predicatul “ittakhadat” = “a luat/ si-a facut”, care indica o actiune facuta de cineva de genul feminin.

Si departe de a se putea strecura vreo eroare sau vreun neadevar in Cuvantul lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, cercetarile privind lumea paianjenilor au arat ca numai femelele panjan au capacitatea de a-si construi casele, pentru ca ele singurele, spre deosebire de masculi, sunt dotate in partea inferioara a corpului cu un aparat specializat pentru producerea fibrelor si firelor necesare pentru constructia casei. Subhan Allah!

 

Asadar, in urma cercetarii la care ne refeream s-au facut urmatoarele constatari:

  • Masculul paianjen nu poate construi o casa, cea care are aceasta sarcina fiind de fapt femela paianjan, care detine un aparat specializat pentru producerea firelor necesare in constructia casei, aflat in josul partii anterioare corpului acesteia, constitutia masculului nepresupunand, insa, un aparat asemanator.

 

  • Femela paianjen nu isi incepe constructia casei decat in momentul in care ajunge la pubertate si este pregatita din punct de vedere fiziologic pentru imperechere; in aceasta perioada incepe sa-si construiasca locuinta, care reprezinta un adevarat centru de atractie pentru masculul, incapabil, prin natura sa, de a-si construi o casa.
  • Femela paianjen isi construieste casa din fire pe care le tese in modalitati artistice si geometrice / arhitecturale specifice, astfel incat sa fie deosebit de sensibila la orice vibratie exterioara; firele sunt, de asemenea imbibate cu o substanta lipicioasa careia nu-i scapa nici o insecta, odata ajunsa in perimetrul sau ori s-a apropiat de acesta si aceste fire imobilizeaza insect cazuta in plasa paianjenului pan ace soseste femela paianjan pentru a o ucide.
  • Dupa consumarea imperecherii si terminarea precesului de fecundare, femela paianjen va pleca intr-un loc indepartat si sigur pentru a isi depune ouale. In acest timp, masculul ramas acasa se simte in siguranta pana ce femela se intoarce pentru a-l ucide, iar apoi il mananca – si nu se poate altfel, pentru ca in chiar tesuturile din care este alcatuit acesta se afla material absolut necesara in procesul maturarii oualeor de paianjen.

Subhan Allah!

 

Si concluziile pe care le trage autorul cartii mai sus mentionate pe baza acestor constatari sunt urmatoarele:

  • In mod cert si absolut casa paianjenului este “cea mai slaba casa” din punctul de vedere al constructiei si preciziei firelor sale care nu-l pot apara pe locuitorul ei nici de arsita, nici de inghet, si nici macar de  vreun inamic.
  • Si in pofida “slabiciunii sale” casa paianjenului este o cursa necrutatoare pentru orice insect sau musculita i-ar trece prin preajma.
  • Si “slabiciunea” casei paianjenului nu se rezuma doar la aspectul fizic, material, al acesteia, ea continand in esenta sa si o “slabiciune” simbolica, spirituala, atat timp cat se constituie ca o “siguranta mincinoasa” pentru masculul paianjen care este ucis chiar in timpul in care el se crede in perfecta siguranta in propria casa.

 

dewy_spider_webSi s-ar putea face o analogie perfecta intre casa paianjenului si aceia care si-au luat drept stapani si carmuitori altii decat Allah, cerand de la ei izbanda, aducandu-le jertfe, adorandu-i, crezand ca le vor fi de vreun folos. Si acestia nu sunt decat asemenea masculului paianjen intr-o “siguranta mincinoasa”, pentru ca cei in care ei se incred nu sunt decat minuscule si neajutorate creatii ale Preamaretului, Atoatestiutorului, Cel in puterea caruia sta orice El isi doreste, netrebuind pentru aceasta decat sa spuna a ceva “Fii!” si acesta va fi, Preainaltul, Unicul demn  de slava si lauda si de a fi adorat – Allah.

Subhan Allah! Preamarit si Preaslavit fie Allah, Creatorul celor vazute si nevazute! Cine si-ar fi imaginat ca o insecta atat de mica si neinsemnata – precum painjenul – poate ascunde in natura sa o poveste atat de… fabuloasa!

 

 

sursa: cineesteallah.blogspot.com

În legătură cu o postare