APARIŢIA PĂMÂNTULUI
“Oare nu au văzut aceia care nu cred că cerurile şi pământul au fost cusute şi că Noi le-am descusut? ”
(Coran)
Marea explozie
Majoritatea cercetătorilor din domeniul cosmologiei au fost de acord asupra faptului că cerurile şi pământul alcătuiau iniţial , adică în urmă cu circa 16 miliarde de ani, o singură masă, cu o temperatură şi o presiune uriaşe, care a cunoscut o explozie puternică , în urma căreia el s-a fărâmiţat şi bucăţi din el s-au risipit şi continuă să se îndepărteze unele de altele până astăzi, iar în decursul miliardelor de ani acele bucăţi s-au răcit şi din ele s-au format norii cosmici sau nebuloasele, din care s-au născut ulterior stelele şi planetele. Aceasta este, pe scurt, teoria exploziei pe care a formulat-o savantul George Gamow în prima jumătate a secolului XX şi care a devenit astăzi un adevăr ştiinţific fundamental în explicarea apariţiei universului, mai ales după ce a fost sprijinită de descoperirea expansiunii cosmosului şi de descoperirea radiaţiei fosilizate.
Cât despre pământ, el a apărut cu circa 4 miliarde şi jumătate de ani în urmă într-un nor cosmic, care s-a separat de masa iniţială şi, după aceea s-a preschimbat într-o galaxie numită “Calea Lactee”, din care face parte şi sistemul nostru solar şi care conţine o sută de miliarde de stele şi planete, între care cerul şi pământul, ştiut fiind că din masa iniţială s-au format ulterior miliarde de galaxii, fiecare dintre ele cuprinzând între zeci de milioane şi mii de miliarde de stele şi planete.
Comentariu :
Domnul a grăit în revelaţia Sa perfectă: ”Fiecare profeţie are un timp al său şi [în curând] le veţi cunoaşte ”(Al An’am: 67). În cea de a doua jumătate a secolului XX, s-a confirmat ştirea Coranului care afirmă că cerurile şi pământul au fost “cusute”, adică au format o singură masă, şi că după aceea Creatorul le-a descusut, adică le-a separat. Dacă un cercetător ar continua studiul în legătură cu convingerea acelora care au descoperit pentru prima dată această axiomă ştiinţifică, le-ar deveni clar că ei au fost dintre aceia care erau lipsiţi de credinţă şi slavă Aceluia ale Cărui cuvinte nu se schimbă ! Ar putea cineva să se întrebe cum se împacă vorbele lui Allah PreaÎnaltul:
”Oare nu au văzut aceia care nu cred că cerurile şi pământul au fost cusute şi că Noi le-am descusut? ” cu vorbele Sale: ”Eu nu i-am luat ca martori la facerea cerului şi a pământului şi nici la facerea lor înşişi, căci, Eu, nu i-am luat ca ajutor pe cei care amăgesc la rătăcire!” (Al-Kahf: 51).
Răspunsul este că propoziţia “Eu nu i-am luat ca martori” înseamnă “nu i-am luat ca parteneri”. Acest sens este impus de contextul coranic, din următoarele versete:
”Eu nu i-am luat ca martori la facerea cerului şi a pământului şi nici la facerea lor înşişi , căci, Eu, nu i-am luat pe cei care amăgesc la rătăcire, ca ajutor!/ Şi, într-o zi, va zice El: “Chemaţi-i voi pe aceia care au pretins căsunt asociaţii Mei!” (Al-Kahf:51-52);
“Iar, dacă vă îndoiţi de cele pe care Le-am trimis Robului Nostru, aduceţi o sură asemenea ei şi chemaţi martorii voştri, cei afară de Allah, [adicăpartenerii voştri], dacă sunteţi iubitori de adevăr! (Al – Baqarah: 23).
sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi