Am 48 de ani si am pornit in cautarea adevarului acum mult timp.
Am fost dintotdeauna o persoana care isi pune semne de intrebare cu privire la lucrurile care ii sunt prezentate drept certitudini. Mereu am pus intrebari si am cautat sa aflu logica lucrurilor, desi riscam sa fiu o persoana incomodă…
Cred ca totusi primele intrebari despre Islam mi le-am pus atunci când în mass-media a început acea campanie puternică de denigrare a lui. Aveam colegi de serviciu musulmani, dar nu discutasem niciodată despre credinta lor. Plus ca păreau niste persoane integre, morale și foarte în regula.
Am început să le pun tot felul de intrebari legate de sursele islamice, de istoria islamului și de alegerile lor personale. Serile mi le petreceam citind pe internet pe tot felul de site-uri antiislamice, și chiar imi descarcam ceea ce sa ascult în drum spre serviciu. Erau tot felul de discursuri sau interviuri cu persoane care fie au părăsit Islamul, fie purtau o puternică propagandă împotriva lui.
Ma intriga atât de tare ca, în ciuda invataturilor “pline de agresivitate” pe care pretindeau acele site-uri ca le-ar fi propovaduit Muhammad, musulmanii erau atât de pasnici și blanzi… uneori de o bunatate aproape ireala.
Am început încet încet sa gasesc alte surse care ma informeze mai obiectiv asupra Islamului și musulmanilor. Am început să caut si prin biblioteci, si alti autori mai obiectivi, am inceput sa citesc din carti aparute la edituri de renume din Occident, dar cu autori (sau doar co-autori) musulmani recunoscuti. Am citit o cateva articole semnate de Tariq Ramadan, de exemplu, care m-au ajutat foarte mult sa inteleg unele aspecte care ma interesau mai mult. L-am urmarit si in filmari inregistrate in timpul unor discursuri sau conferinte. Acea perioada mi-am petrecut-o foarte mult documentandu-ma si incercand sa ma informez cat mai obiectiv.
Eram convins de veridicitatea Islamului, … dar, mult mai important pentru mine, eram convins de existenta lui Dumnezeu… acest sentiment de regasire cu Creatorul meu ma rascolea cu totul… Au trecut asa cateva luni. In aceasta perioada incepusem sa privesc totul altfel, sa fiu mult mai constienta de omniprezenta lui Allah…
In luna august am facut marturisirea de credinta, acasa la mine. A fost un moment coplesitor… Dar peste aproximativ o saptamana am fost si la o moschee si am facut si acolo marturisirea de credinta si, cu aceasta ocazie, am cunoscut noua mea comunitate. Ii indemn pe toti cei care au indoieli, intrebari sau nelamuriri, sa inceapa sa se documenteze cu privire la Islam si nu doar sa mearga pe prejudecati.