Omul si credinta

 

Victor B.

 

philosophies-for-the-heart-soul-and-mindVreau sa spun tuturor despre experienta mea spirituala si mi-as dori ca toti sa inteleaga ca aceasta lume este trecatoare, ca exista un Creator al acestei lumi, al omului, care sustine tot ce este in acest Univers.

Nu credeam in Allah, ba chiar credeam in evolutionism si in faptul ca aceasta viata este pur si simplu intamplatoare… dupa parerea mea de atunci, eu chiar credeam ca am “argumente indestructibile” in a sustine ca Dumnezeu nu exista.

Am avut ocazia sa stau de vorba de mai multe ori cu o persoana musulmana foarte dedicate religiei sale. Mi-a oferit atunci cand am avut nevoie materiale care ma ajutau sa inteleg mai bine logica islamica in explicarea acestei lumi, acestui Univers, dar si a omului si scopului sau, in principal.

O sa fiu scurt, si o sa spun ca, cel mai important lucru pe care l-am descoperit a fost credinta! Cel mai … spectacular, pot spune! Credeti-ma, un om care nu crede, asa cum eram eu inainte, este ca si lipsit de viata sau esenta. Sunt convins ca vorbele mele nu reprezinta nici pe departe intensitatea trairilor mele chiar si atunci cand doar amintesc despre credinta.

O sa va spun despre importanta credintei in viata omului, asa cum am auzit-o si eu undeva si mi s-a parut atat de pertinenta. Credinta este precum electricitatea intr-o casa moderna. De multe ori, ne dam seama de importanta acesteia abia atuci cand, din cauza unei defectiuni tehnice, nu avem electricitate. Frigiderul nu-si mai are rostul in ziele de vara, masinile de spalat, cititul dupa apusul soarelui, iar  la unele locuintei, chiar si incalzirea termica sau apa de la robinet sunt oprite din cauza lipsei de electricitate. O casa fara curent electric, este, in ziua de azi, destul de greu de locuit. Atunci cand revine curentul, vom observa ca toate “prind viata ” in casa si ca putem folosi din nou frigiderul, televizorul, calculatorul sau chiar toaleta. Ramanand eu insumi in aceasta situatie de mai multe ori, mi s-a parut foarte buna comparatia unui trup fara credinta cu a unei case fara curent electric (casa dupa standardele de locuire  din prezent).

Ce rost are omul in aceasta lume daca nu are un scop anume? Desigur omul intrece cu mult conditia animalelor in aceasta privinta… sau ar trebui macar. Omul este format din trupul sau, insa, dincolo de oase si carne, are si un suflet. Cu totii cunoastem care este hrana trupului, care sunt necesitatile acestuia si conditiile in care el ar trebui sa traiasca. Insa toate acestea sunt valabile nu doar  pentru oameni, ci si pentru celelalte finite vii. Insa ceea ce ridica omul mai presus de acest statut este doar credinta. Un om cu credinta “vede” dincolo de acest statut, nu se limiteaza la el si se ridica la un alt nivel – acela de rob al Celui Datator de Viata!

În legătură cu o postare