În calitate de musulmani, noi condamnăm categoric atacurile teroriste din cele două oraşe mari din SUA din 11 septembrie 2001, atacuri care au cauzat moartea şi rănirea miilor de oameni nevinovaţi, şi oferim condoleanţe naţiunii americane. Aceste atacuri au propulsat în topul agendei mondiale subiecte importante de discuţie referitoare la adevărata sursă a terorismului. Astfel, s-a anunţat în întreaga lume că Islamul este o religie a păcii şi a toleranţei care îndeamnă oamenii la manifestarea compasiunii şi a dreptăţii.
Mulţi conducători din lume, multe organizaţii media, staţii de televiziune şi de radio au declarat că Islamul adevărat interzice violenţa şi încurajează pacea între oameni şi naţiuni. Cercurile occidentale care au ajuns la înţelegerea religiei Islamului şi care sunt bine informate despre Islam, aşa cum este el prezentat de către Allah în Coran, au remarcat clar faptul că „Islamul” şi „teroarea” nu pot sta faţă în faţă şi că nicio religie divină nu permite violenţa.
Această carte susţine că sursa terorii, teroare pe care o condamnăm categoric, nu rezidă într-o religie divină şi nu există loc pentru terorism în Islam. Acest aspect este evident în Coran, principala sursă a Islamului, şi în practicile tuturor conducătorilor musulmani adevăraţi, profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) fiind cel mai important dintre ei.
Aşa cum se ştie, timp de secole, diferite acte de terorism au fost efectuate în diferite părţi ale lumii de diferite grupuri, dintr-o mulţime de motive. Uneori o organizaţie comunistă, alteori o grupare fascistă şi uneori bande radicale şi separatiste şi-au asumat responsabilitatea pentru aceste acte. În timp ce ţări, precum America, devin adesea ţinta atacurilor iniţiate de către grupările teroriste marginale şi rasiste, ţările europene au fost scena centrală a actelor violente realizate de grupările teroriste. Noiembrie în Grecia, RAF (Banda Armatei Roşii) şi Neo-Nazismul în Germania, ETA în Spania, Brigăzile Roşii în Italia şi multe alte organizaţii căută să-şi facă auzită vocea prin teroare şi violenţă, prin uciderea oamenilor inocenţi şi fără apărare. Natura terorismului se schimbă odată cu schimbarea condiţiilor lumii, prin creşterea impactului lor şi a puterii noilor tehnologii. În particular, instrumentele de comunicare în masă (cum ar fi internetul) extind domeniul şi influenţa activităţilor teroriste în mod considerabil.
Pe lângă organizaţiile occidentale, există şi alte organizaţii teroriste din Orientul Mijlociu. Atacuri teroriste au fost lansate de aceste grupuri în toate colţurile lumii. Din păcate, faptul că organizatorii diferitelor acte de terorism au avut identitate creştină, musulmană sau iudaică au determinat anumite persoane să înainteze reclamaţii ce nu se aplică însă religiilor divine. Adevărul este că, dacă teroriştii au identitate musulmană, teroarea pe care ei o perpetuează nu poate fi etichetată drept „teroare islamică”, aşa cum nu poate fi numită nici „teroare iudaică”, dacă făptuitorii săi au fost de religie iudaică, sau „teroare creştină”, dacă ei au fost creştini. Aşa cum vom examina în paginile următoare, uciderea unor oameni nevinovaţi în numele unei religii divine este inacceptabilă. Trebuie să păstrăm în minte că, printre cei care au fost omorâţi în New York şi Washington, au fost oameni care l-au iubit pe Iisus (creştinii), pe profetul Moise (evreii) şi pe profetul Muhammed (musulmanii). Dacă nu este iertat de Allah, uciderea oamenilor nevinovaţi reprezintă un mare păcat ce va fi pedepsit cu chinurile Iadului.
Agresorii pot comite o asemenea violenţă doar cu intenţia de a ataca însăşi religia. Mai este posibil ca aceia care au adus violenţa să fi procedat astfel pentru a rupe oamenii de religie şi pentru a genera ură şi indignare în sufletele celor care sunt înclinaţi spre religie. În consecinţă, fiecare atac asupra cetăţenilor americani sau a altor oameni inocenţi, realizat în numele religiei, este în cele din urmă un atac împotriva religiei.
Religia ne porunceşte dragoste, milostenie şi pace. Teroarea, pe de altă parte, este opusul religiei; este crudă, fără milă şi generează vărsare de sânge şi nefericire. Aceasta fiind situaţia, originile unui act terorist ar trebui căutate în necredinţă mai degrabă decât în religie. Oamenii cu o perspectivă fascistă, comunistă, rasistă sau materialistă asupra vieţii ar trebui să fie suspectaţi ca potenţiali făptaşi. Numele sau identitatea unui trăgător nu este importantă. Dacă el poate ucide oameni nevinovaţi fără niciun fior, atunci este un om fără credinţă şi nu un credincios. El este un criminal fără frică de Allah, a cărui ambiţie principală este vărsarea de sânge şi cauzarea de suferinţă. Din acest motiv, „teroarea islamică” este un concept eronat care contrazice mesajul Islamului. Religia Islamului sub nicio formă nu poate încuraja răspândirea terorii. Dimpotrivă, teroarea (de exemplu: crimele comise împotriva oamenilor nevinovaţi) reprezintă un mare păcat în Islam, iar musulmanii sunt responsabili de prevenirea acestor acte şi de a aduce pace şi dreptate în lume.
sursa: Asociatia Musulmanilor din Romania