app

Dar daca indepartam aroganta….

Adriana L.

Pace!

Ma numesc Adriana A.; am 37 de ani (desi nu-mi vine inca sa cred asta).

Ma trag dintr-o familie nu foarte religioasă, dar credincioasă în felul ei… Parintii mei m-au învățat că există un Dumnezeu Atotputernic care m-a creat și ne-a creat pe noi toti , dar au insistat extrem de mult asupra ideii că religia noastra ar fi cea mai bună, cea adevărată, deși nu știau sa imi răspundă la mai multe întrebări, dar nici nu ma lăsau să caut în mod onest raspunsurile.

Căutând răspunsuri la scoala, la profesori dispuși să dezbată cu mine aceste subiecte, am început să devin din ce in ce mai convinsă de faptul că nu ma identificam cu tiparul indus de ai mei. Am invatat ca libertatea este, dincolo de orice, atât de prețioasă.. .iar libertatea conștiinței, a gândirii…este nemasurabila! Fara ea, niciun om nu poate sa trăiască onorabil, sincer si demn.

Am intalnit un baiat care ma convinsese in acea perioada ca nu exista niciun dumnezeu, ca totul este stiinta si ca intreaga omenire si evolutia ei au la baza o intamplare fericita sau nu, prin care elementele si procesele fizice si chimice au starnit procesul evolutionaist care a condus la aparitia omului. Ma convinsese ca treaba cu spiritualitatea este pentru manipularea maselor si tot felul de astfel de lucruri.  Dar, in anul in care am pierdut-o pe mama mea, s-a intamplat ceva: mi-am dat seama cat de mult am gresit ca am putut crede aceste lucruri. Da, ceea ce se intampla cu traditiile nu prea are legatura cu religia, iar eu trebuia sa fi facut aceasta diferenta.

Mi-a parut rau ca din dorinta de a ma detasa de toate acele obiceiuri ilogice, inclusiv in modul de a intelege lucrurile, de fapt, eu am facut cel mai ilogic lucru. Am indepartat din ratiunea mea pe Dumnezeu, iar mie in acea perioada Dumnezeu mi-a fost mai aproape si mai logic ca oricand.

Am inceput sa ma gandesc mult mai mult la rostul oamenilor pe pamant, la viata lipsita de sens pe care o duceam, la faptul ca nu ma gandisem niciodata atat de profund la modul de functionare al organismului uman…la modul de “functionare” al Universului, la legile dupa care el functioneaza… Desi noua totul ne e prezentat de parca totul ar fi o dezordine, insa, mi-am dat seama ca nu e deloc asa. Totul are o ordine bine definita…si noi ne trezim in fiecare zi cu lumina pe cer dimineata, avem parte de soare pe durata zile, se intuneca noaptea…lucruri din astea – banale. Ei, toate lucrurile acestea sunt de fapt miracole in sine in modul lor de functionare. Cineva asigura aceasta functionalibilitate si acel Cineva este si Creatorul organismului nostru, ca de asemenea, este un miracol in sine.

Nu vreau sa ma lungesc foarte tare, dar, va invit sa dati la o parte aroganta de la cei care sustin ca nu exista Dumnezeu, si vedeti daca in afara de aroganta ramane stiinta indeajuns cat sa raspunda intrebarilor legate macar de modul de functionare al acelor lucruri banale. Eu am facut asta si nu am gasit raspunsuri logice si nici complete. Toate au condus spre existenta unui Creator.

Dupa cum spunea si Einstein: Cu cat mai mare cunoasterea, cu atat mai putin ego; cu cat mai mica cunoasterea, cu atat mai mult ego…

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Încarc...

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.