Adnan Oktar

Dacă Islamul este o religie a păcii, de unde provine neînţelegerea? Cum poate o religie a păcii să obţină reputaţia de a fi o religie a războiului sau a terorii? Răspunsul se găseşte în modul greşit în care scripturile islamice sunt interpretate pentru a servi drept unealtă de distrugere. Sensul unor cuvinte şi fraze care sunt adesea repetate în mass-media a fost în mod intenţionat denaturat, pentru a da semnificaţii incorecte.

De exemplu, aşa-zişii experţi islamici au tradus cuvântul jihad prin acte de teroare, acestea două devenind sinonime în accepţiunea lumii întregi.

Încă de la sfârşitul califatului otoman din 1924,  lumea musulmană a fost fragmentată. Pierderea unităţii a creat multe dificultăţi de pe urma cărora musulmanii încă au de

suferit. Faptul că în zilele noastre nu există un stat islamic tradiţional  oferă acum cale liberă unor indivizi extremişti de a reinterpreta textele islamice în favoarea propriilor convingeri  radicale. Acest lucru s-a reflectat în interpretarea ambiguă a multor termeni islamici importanţi.

Islamul a dat naştere unei credinţe care, pusă în practică în fiecare situaţie, ca mod de viaţă, face ca luarea de vieţi nevinovate să fie practic de neimaginat, constituind un act interzis de Allah, concepţie împărtăşită de vasta majoritate a lumii musulmane.

Principiul islamic ce interzice curmarea unei vieţi nevinovate este total opus încercărilor diferiţilor extremişti care par să fi omis acest aspect şi care au interpretat legea sacră după bunul plac, lipsiţi fiind de simţul raţiunii, mânaţi parcă numai de instincte animalice ucigaşe.

Aşa cum a remarcat Tim Winter, conferenţiar la facultatea de Religii Divine din cadrul Universităţii  Cambridge:

„Adevăratul Islam a triumfat în lumea modernă prin completa sa eliberare de orice implicare teroristă  sau de orice act terrorist […]

.

Oricine, chiar şi duşmanii Islamului ştiu că această idee este total absurd. ”Demolarea locurilor tradiţionale de învăţătură islamică  de către colonialişti a permis diferitelor persoane să ofere interpretări literale şi extreme ale legii sacre care sunt radical diferite de interpretările specifice secolelor anterioare de practică şi de învăţătură islamică tradiţională.

Profetul  Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a avertizat asupra acestui lucru:

„Vor veni timpuri când oamenii îi vor lua pe cei ignoranţi şi neştiutori drept conducători, iar când acestora li se va cere un verdict Islamic nu vor face decât să îi atragă în eroare prin sfaturile lor.”

Rezultatul s-a putut observa în exemplele de practică religioasă extremistă, lipsită de orice fundament real, caracterizată prin fanatism, intoleranţă, severitate şi caracter excesiv – toate astea opunându-se principiilor islamice, aşa cum ne arăta Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), cel care întotdeauna a folosit calea cea mai simplă – calea de mijloc.

____________________________

sursa: Asociatia Musulmanilor din Romania