de Ali Budak-Korkut Altay

„Cel mai virtuos dintre voi este acela cu credinţă excelentă, iar acela care se poartă cel mai frumos cu soţia sa este cel mai virtuos”Respectarea şi onorarea codului moral subliniat în principiile Islamului ridică individul pe vârfuri înalte ce nu pot fi atinse în alt mod, la stări atât de înalte care nu pot fi dobândite prin altă metodă de veneraţie.

Din păcate, femeile continuă să fie tratate rău şi considerate indivizi neimportanţi în multe părţi ale lumii, poate chiar şi în acele cercuri în care sprijină şi pun în aplicare drepturile femeilor. Potrivit principiilor coranice şi multor hadisuri însă, femeile reprezintă jumătate din întreg. Suntem de părere că atunci când două jumătăţi se unesc, se realizează adevărata unitate a fiinţei umane. Dacă această unitate nu există, nu există nici umanitatea. Bărbatul şi femeia se completează reciproc, căci fiecare dintre ei găseşte în celălalt adevărata sa valoare.

Pe lângă lucrurile scrise şi alte anecdote, Profetul Mohamed era blând cu femeile şi întotdeauna îi încuraja şi pe ceilalţi să facă acelaşi lucru. Din moment ce lui i se trimitea Revelaţia, nu avea nevoie de sfatul altcuiva şi se consulta doar cu soţiile lui cu privire la diferite chestiuni, acesta devenind un precedent pentru urmaşii lui. El a învăţat naţiunea în care trăia că bărbaţii musulmani trebuie să acorde importanţă soţiilor lor. Acesta era totuşi un mod de abordare radical în acele vremuri, când nu numai în Peninsula Arabiei, ci în întreaga lume femeile erau tratate cu dispreţ şi se profita de ele. În unele părţi ale lumii îngroparea de vii a fetelor nou născute era o obişnuinţă, iar în altele existau îndoieli cum că femeile nu ar fi avut suflet. În alte zone fetele erau obligate să se mărite cu cine decideau părinţii şi nu aveau în niciun fel acces la educaţie. Ideea că femeile ar trebui să primească respect şi să fie considerate egale bărbaţilor în societate, în acele vremuri, era una revoluţionară. Profetul a început să-i înveţe aceste lucruri pe oameni prin relaţia pe care o avea cu soţiile sale.

De exemplu, condiţiile din Tratatul de la Hudaybiya a dezamăgit mulţi musulmani, una dintre ele fiind aceea de a nu se săvârşi Pelerinajul în acel an. Mesagerul lui Allah le-a poruncit să-şi sacrifice animalele şi să-şi dea jos hainele pentru Pelerinaj. Unii Companioni au ezitat, sperând că el îşi va schimba părerea. Observându-le reticenţa, Profetul s-a întors în cortul său şi s-a consultat cu soţia sa, Umm Salama, întrebând-o ce părere avea despre acea situaţie. Procedând astfel, el i-a învăţat pe bărbaţii musulmani că trebuie întotdeauna să le ceară părerile soţiilor lor cu privire la chestiuni importante şi nu numai. Tradiţia binecuvântată a Profetului a protejat demnitatea femeilor, care fusese călcată în picioare, iar ele au dobândit un statut înalt în ambele lumi.

Fiinţele umane, indifirent de sexe, au fost create ca un index al Universului. Cu ajutorul imaginaţiei şi dacă ar fi fost posibil, individul ar putea călători prin macrocosmos şi inspecta nebuloasele maiestuoase şi stelele strălucitoare, întorcându-se din nou în microcosmos şi călătorind prin lumea patriculelor; dacă s-ar putea călători în întregul cosmos şi omul ar putea vedea cu ochii lui minunăţia acestuia, tot nu ar putea găsi nimic comparabil cu fiinţa umană, care este sofisticat alcătuită şi dotată cu putere de a înţelege; nu doar din punct de vedere al alcătuirii sale fizice, ci şi din cel al unicităţii sale spirituale şi facultăţilor intelectuale, umanitatea adevărată este alcătuită cu excelenţă, „în cea mai bună formă,” aşa cum Dătătorul de Formă spune în Discursul Său Divin.

,Allah a creat fiinţele umane ca pe o carte miniaturală în care sunt cuprinse relaţiile cu toate lumile existenţei, precum indexul. În această fiinţă compactă sunt ascunse multe sfere. Fiinţele umane se pot considera minuscule în comparaţie cu tot ceea ce există în jurul lor, însă nu sunt pe deplin conştiente de potenţialul imens cu care au fost înzestrate. Acest lucru este explicat în cel mai frumos mod de Califul Ali ibn Abu Talib: „Tu te consideri un simplu obiect, dar în tine stau ascunse toate sferele existenţei, toate lumile.”

Omul este de fapt un index al Universului. Doar acela care priveşte în esenţa lucrurilor şi citeşte Universul se poate minuna în faţa veridicităţii modului în care a fost construită fiinţa umană, spre deosebire de un simplu călător al cărui privire este fixată doar pe realităţile externe şi percepe entităţile fără a recunoaşte unitatea ce există în ele şi care poate investiga Universul dar nu poate percepe acele înţelesuri subtile şi nici fi conştient de misterul şi adevărul naturii umane. Cel Preaînalt ne spune în mod explicit: „Fără îndoială că Noi am creat fiinţa umană cu cea mai bună statură şi cel mai bun model din creaţie.” Fiecare pas făcut în Univers este amprentat în fiinţele umane.

Sursa: Zaman (Traducere după „40 Hadiths-Translation and Commentary,” editată de Ali Budak-Korkut Altay)