Contribuția la geografie

Al-Khwarizmi a contribuit de asemenea la știința geografiei. Datorită traducerii cărții Geography a lui Claudius Ptolemeu (al II-lea secol e.n.) de nenumărate ori în limba arabă, el a avut un model pentru scrierea cărții sale în acest domeniu. Cartea sa pe geografie intitulată Kitâb Sûrat al-Ard (Cartea imaginii Pământului) constă aproape complet în liste de longitudini cât și latitudini ale localităților și oferă, sub formă de tabel, coordonatele locurilor, precum orașe, munții, mări, râuri, insule, etc. Cartea este aranjată conform sistemului grecesc al celor șapte climate (aqalim), oferind informații contemporane ,dar informațiile dobândite de alți musulmani sunt de asemenea încorporate. Prima secțiune enumeră orașe, a doua, munți (oferind coordonatele punctelor extreme și orientarea); a treia, mările (oferind coordonatele proeminente ale coastelor și o descriere brută a contururilor); a patra, insulele (oferind coordonatele centrelor sale, lungimea și lățimea); a cincea, punctele centrale ale diferitelor regiuni geografice; a șasea, râurile (oferind punctele proeminente și orașele de pe ele)^[1]. Această carte a servit ca bază pentru lucrările ulterioare și a stimulat studiile geografice și compoziția tratatelor originale. Se spune că Kitâb Sûrat al-Ard a fost însoțită de hărți regionale a fiecărei clime și de o hartă a lumii unică numită „al-Sûrat al-Ma’muniyya”, care însă a fost pierdută. Se mai spune că această hartă a lumii a fost prima hartă a cerurilor și a lumii desenată de musulmani. Dar editorul cărții Kitâb Sûrat al-Ard, Hans von Mzik, a realizat doar patru hărți. Aceste patru hărți, în cuvintele lui S. Maqbul Ahmad,^[2] par a fi cele din urmă replici ale hărților originale. Dar Ibrahim Shawkat^[3] argumentează că, din moment ce Al-Khwarizmi a scris o lucrare sumară pe geografie, el nu a desenat o hartă completă a lumii, ci s-a rezumat doar la ilustrarea a celor patru hărți ca imagine desenată. Sursa sa de inspirație se poate să fi fost mappa mundi ^[4]construită pentru califul Al-Ma’mun de o echipă de geografi în care Al-Khwarizmi însuși ar fi fost inclus.^[5]

Kitâb Sûrat al-Ard depinde, chiar dacă într-un mod indirect, de Geography (Geografia) lui Ptolemeu,^[6] dar în opinia lui Ibrahim Shawkat, a fost bazată pe lucrarea lui Marinus.^[7] Cartea a fost realizată cu sprijinul califului Al-Ma`mun în jurul anului 830 e.n. în care orașele și munții sunt prezentați într-o formă tabelată, iar oceanele, mările, insulele, țările, izvoarele și râurile sunt redate într-o manieră descriptivă. Din nou, orașele, munții, izvoarele și râurile sunt descrise conform climatelor (aqalim) cărora le aparțin, pe când descrierea oceanelor și a mărilor nu sunt limitate de aceste climate. În mod similar sunt descrise insulele, sub mările și oceanele cărora le aparțin. Descrierea țărilor este de asemenea fără limitele climatelor. Împreună cu numele geografice ale perioadei islamice, un număr însemnat de nume antice ale locurilor sunt în carte, dar în ultimele fragmente aceste nume încep să dispară cu repeziciune.

Harta lumii a lui Al-Khwarizmi intitulată al-Sûrat al-Ma’muniyya a fost reconstituită în întregime de un învățat indian, Dr. S. Razia Jafri,^[8] pe baza descrierilor și informației din cartea sa Kitâb Sûrat al-Ard. Este împărțită în 38 de secțiuni care sunt la rândul lor împărțite în 1740 de pătrate mici de la vest la est și în 1200 de pătrate mici de la sud la nord. Trebuie menționat că împărțirea generală a hărții în climate este conform lui Al-Khwarizmi, dar subîmpărțirea climatelor în secțiuni este realizată de Dr. Razia Jafri în mod arbitrar. În acest mod este precum un Atlas. Trebuie menționat că Academia de Științe Sovietică din Tajik a publicat-o cu introducerea și cuvântul înainte ale Prof. S. Maqbul Ahmad și Dr. Kamal Ayni. Editarea acestei lucrări a fost realizată sub supravegherea Prof. M.S. Asimov care era un savant eminent și președintele Academiei de Științe a fostei Republici Sovietice Tajik la Dushanbe.

Al-Khwarizmi este autorul a numeroase alte cărți pe astronomie și istorie. El a devenit cunoscut ca un matematician și se spune că este autorul celei mai vechi lucrări pe algebră. Dar regretatul profesor Aydin Sayili spune într-una din lucrările sale de cercetare intitulată „Contribuția turcească la știință” următoarele: „Abu`l Fadl Abdulhamid Ibn Wasi Ibn Turk a fost aparent primul matematician musulman care a scris o carte pe algebră”.

Cu siguranță el, cel mai probabil, și-a scris alegbra lui înainte ca Al-Khwarizmi să și-o scrie pe a sa. Fiindcă, spre deosebire de Al-Khwarizmi, el nu a scris o algebră completă, și, mai mult, există dovezi că Al-Khwarizmi era încă în viață la mijlocul secolului al IX-lea. Abdulhamid Ibn Turk a fost de asemenea, autorul anumitor cărți despre numere, aritmetică comercială, și despre arta calculării, probabil cu sistemul decimal. Este de asemenea, realist să spunem că lucrările lui Al-Khwarizmi pe matematică au avut o influență puternică în apariția științei vestice și el este numit, pe bună dreptate „tatăl algebrei” și un geograf inegalabil.^[9]