app

Căile cerului

Adnan Ash-Shareef

 

În Univers se află numeroase căi, între care şi orbitele planetelor, stelelor, galaxiilor şi nebuloaselor. Cititorului îi sunt suficiente următoarele informaţii astronomice despre orbitele stelelor pentru a-şi forma o imagine simplă despre măreţia Universului, despre măreţia Creatorului Universului şi despre măreţia acestui verset în care Domnul a jurat pe căile cerului.

univers-2Dacă cineva acordă raţiunii sale un răgaz pentru meditaţie şi iese într-o noapte senină, fără lună, şi priveşte cerul de deasupra lui şi dacă află apoi că stelele pe care le vede cu ochiul liber nu reprezintă în realitate decât o părticică neînsemnată din cele o sută de miliarde de galaxii care au fost numărate până în momentul de faţă, cea mai mică dintre ele fiind alcătuită din mii de miliarde de stele, fiecare dintre ele rotindu-se pe o orbită proprie, probabil că atunci va înţelege ceva din sensul jurământului lui Allah Preaputernicul şi Preaînaltul:

Jur pe cerul cel bine întocmit! Voi vă aflaţi în vorbă învrăjbită prin care este ţinut departe de el cel care a fost îndepărtat. (Adh-Dhariyat: 7-9).

Dacă vom reflecta cu adevărat la sensurile cuvintelor lui Allah Preaînaltul:

Oare nu se uită ei spre cerul de deasupra lor cum l-am înălţat Noi şi l-am înfrumuseţat şi cum nu are niciun fel de crăpături? (Qaf: 6),

ştiind că în cerul de deasupra noastră (adică în atmosfera terestră) se află „căi” care curăţă pământul nostru de gazele dăunătoare ce se înalţă de pe el, „căi” pe care omul le-a descoperit şi a putut să le urmeze în secolul al XX-lea, când a pătruns cu navele sale cosmice în spaţiul extraterestru, atunci probabil că va înţelege mai mult din sensurile cuvintelor lui Allah Preaînaltul:

Jur pe cerul cel bine întocmit! (Adh-Dhariyat: 657).

Dacă vom reflecta la crearea cerurilor şi a pământului, respectând cuvintele lui Allah Preaînaltul:

Oare n-au văzut ei că Allah nu a creat cerurile şi pământul şi ceea ce este între ele decât întru adevăr şi pentru un termen hotărât? (Ar-Rum: 8),

ştiind că Pământul, care nu este în raport cu Universul decât precum un grăunte de nisip în marele deşert Ar-Rub al-Khali (deşert din peninsula Arabă), urmează o traiectorie ovală în jurul Soarelui, cu o lungime de aproximativ 9.600 milioane de kilometri, fără să se ciocnească de milioanele de stele şi planete risipite în Univers, probabil că pe unii dintre noi ne va cuprinde spaima şi smerenia în faţa măreţiei Creatorului manifestată înîmpărăţia Sa şi probabil că vom înţelege ceva din sensurile cuvintelor lui Allah Preaînaltul:

El ţine cerul ca să nu cadă peste Pământ decât cu voia Sa. (Al-Hajj: 65)

şi vom înţelege jurământul Său pe cer şi pe căile lui.

Dacă omul ar cunoaşte ceva din ştiinţa astronomiei simple care se află în bibliotecile ştiinţifice, dacă ar rămâne singur în fiecare zi, vreme de câteva minute, pentru a medita la lumile stelelor şi a planetelor pe care le vede într-o noapte senină şi fără lună, şi dacă ar reflecta îndelung la versetele cele sfinte ale lui Allah care se referă la astronomie, probabil că ar ajunge să devină dintre „aceia care au minte”, adeverindu-se cuvintele lui Allah Preaînaltul:

În crearea cerurilor şi a pământului şi în schimbarea nopţii şi a zilei sunt semne pentru cei dăruiţi cu minte, care Îl pomenesc pe Allah stând [în picioare], şezând [jos] sau pe o parte, şi cugetă la facerea cerurilor şi a pământului [zicând]: «Doamne, n-ai făcut aceasta în deşert! Slavă Ţie! Apără-ne pe noi de pedeapsa Focului!» (Aal ’Imran: 190-191).

 

 

 

Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Se încarcă...

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.